Localitatea Periam este situatã în vestul României în judetul Timis, latitudine: 46.05, longitudine: 20.87. Periam este una dintre cele mai vechi localitãti din vestul tãrii. Încã din 1330 au existat consemnãri despre Priamus, numele vechi al comunei.

Numãrul de locuitori înainte de revolutie era ridicat, de peste 7000 de locuitori (împreunã cu satul Pesac), dar dupã emigrarea majoritãtii germanilor, si în ultimii ani a tinerilor plecati în Spania si Italia la lucru, numãrul de locuitori este în jur de 4.500.

Periam are în principal locuitori din urmãtoarele etnii: români, maghiari, germani, sârbi, rromi, bulgari. Ca mostenire de laplecarea germanilor din Periam a rãmas sectia germanã de scoalã primarã, încã frecventatã de copii de alte etnii decât cea germanã.

Pânã în 2008 comuna Periam era formatã din Periam, Pesac si Periam Port. Dupã referendumul din 2008, Pesac a devenit comunã si s-a desprins de Periam. Prin urmare comuna Periam este acum formatã din localitãtile Periam si Periam Port.

Periam a fost încã de demult un nod de circulatie important. În trecut bacul de la Periam Port lega locuitorii de dincolo de Mures de calea feratã. Acum prin Periam se intersecteazã liniile de cale feratã Timisoara - Nerãu si Valcani - Arad. De asemenea se intersecteazã soselele Timisoara - Varias - Cenad, Timisoara - Sandra - Periam, Cenad - Periam- Arad.

Biserica romano-catolicã are o vechime de peste 200 de ani si este considerat monument istoric. Biserica greco-catolicã are o cupolã din lemn, care este dupã Ateneu din Bucuresti, cea mai mare cupolã de lemn din România.

Biserica ortodoxã din Periam, desi nu este foarte veche, constructiile încep'nd în anul 1927, în ultimii ani a fost renovatã si gãzduieste picturi de o rarã frumusete.

Cele douã rãzboaie mondiale au avut frontul si pe raza comunei Periam. de aceea se aflã mai multe monumente dedicate ostasilor cãzuti în rãzboi. Multi ostasi sunt înmormântati în gropi comune pe strãzile din Periam în portiunea dintre case si sosea.

În vremurile trecute Periam era un important centru comercial, cãrutele cu marfã din toatã zona veneau fie trecând Muresul cu bacul fie pe sosele pentru marele târg care avea loc periodic. Pe Mures funtionau mori de apã. În ultimii ani au rãmas putine firme producãtoare, între timp fiind închisã si fabrica de pãlãrii Lux - Periam. Acum mai functioneazã mori pentru cereale, ferme pomicole, fermã de porcine.

În ultimii ani Periamul a început sã reprimeascã ceva din strãlucirea de altã datã prin înlocuirea iluminatului stradal vechi neeficient, cu unul nou si cu extinderea pe toate strãzile a iluminatului public. S-au început lucrãri la reteaua de apã potabilã care vine sã o înlocuiascã pe cea existentã si sã se extindã pe toatã suprafata loclaitãtii. S-au început lucrãrile si la crearea unei noi retele de canalizare.

Periam dispune de o centralã de telefonie digitalã Romtelecom, si are semnal maxim la telefonie mobilã de la companiile Vodafone, Orange si Cosmote, fiecare instalând câte un releu pe raza localitãtii. Periam este leagtã si la televiziunea prin cablu oferitã de firma Eurocable.

Periam dispune si de zãcãminte de apã termalã neexploatatã încã de firma care a executat forajul.

În fiecare varã, în ultimii ani, Periam Port a fost gazda festivalului în aer liber Rock la Mures, care a strâns în cubicii de lângã dig sute de fanii ai muzicii. Pe 8 septembrie este ruga bisericii ortodoxe. În jurul acestei date au loc si "Zilele Periamului", sãrbãtoarea periamosenilor, când se petrece cu muzicã, dans, mâncare si bãuturã.

Periam are o scoalã primarã, un gimnaziu si un liceu teoretic. În momentul de fatã de construieste un nou corp pentru scoala existentã în centrul localitãtii deoarece vechea clãdire a fost retrocedatã bisericii catolice, în momentul de fatã, din lipsã de statiu, tinându-se cursuri atât dimineata cât si dupã-amiaza în locatiile existente.